Ce să mănânci în Ronda: rabo de toro, migas și vinuri din Serranía
Bucătărie de munte în plină Andaluzie, cu vânat, tocănițe fierte îndelung și o denumire de origine pe care aproape nimeni n-o cunoaște. Ce să comanzi și unde să scapi de circuitul podului.
Ronda se află la peste șapte sute de metri altitudine, înconjurată de munți, iar bucătăria ei nu seamănă cu cea de pe coasta aflată la o oră distanță. Aici nu există pescaíto și nici espetos: există tocănițe fierte îndelung, vânat, mezeluri de munte și o bucătărie de iarnă care se explică prin climă. E probabil cea mai castiliană gastronomie din Andaluzia.
Ronda are propria denumire de origine pentru vin, Sierras de Málaga, cu crame mici în împrejurimi și vinuri roșii de altitudine puțin cunoscute în afară. Merită să ceri vin din zonă în loc de Rioja și iese mai ieftin.
Rabo de toro și tocănițele
Bucătărie de munte, nu de coastă.
Rabo de toro, coada de taur, e felul de mâncare asociat cu Ronda și are o logică evidentă într-un oraș cu una dintre cele mai vechi și mai monumentale arene de coride din Spania. Se gătește foarte mult timp, cu vin roșu, legume și condimente, până când carnea se desprinde singură de pe os. O coadă bine făcută nu se taie: se destramă.
Sopa de tomate rondeña, supa de roșii din Ronda, nu seamănă nici cu gazpacho, nici cu salmorejo: e o tocăniță caldă și densă, cu pâine, ardei și roșii, servită cu sparanghel sau cu ou, și e un fel de iarnă. Când o comanzi așteptând ceva rece, te surprinde.
Migas sunt celălalt clasic și sunt tot de munte: pâine veche fărâmițată, usturoi, ulei și boia, trase la tigaie până rămân separate și crocante, servite cu chorizo, costiță sau chiar cu struguri ori portocală. E mâncare de cioban și de dimineață friguroasă.
În sezonul de vânătoare, din octombrie până în februarie, apar căprioara, mistrețul, potârnichea și iepurele, aproape mereu înăbușite. Serranía de Ronda e o zonă de vânătoare importantă și asta se vede în meniurile restaurantelor serioase.
1
Plaza del Socorro
📍 Cartierul Mercadillo
Piața socială a Rondei, la două minute de arena de coride, cu terase și atmosferă locală. E alternativa rezonabilă la circuitul din Plaza de España, unde prețurile urcă și meniurile se repetă. Aici mănâncă oamenii care locuiesc în oraș.
Un reper ca să te orientezi în zona de restaurante din Mercadillo: străzile care pleacă de aici spre Plaza del Socorro adună o bună parte din restaurantele orașului și sunt mai cinstite decât cele din imediata apropiere a podului.
Acesta e capitolul care surprinde cel mai mult. Serranía de Ronda are vie încă din epoca romană, care s-a pierdut aproape complet din cauza filoxerei și a abandonului și a fost recuperată în ultimele decenii de crame mici care lucrează la altitudine, între șapte sute și o mie de metri.
Altitudinea aceasta dă o diferență de temperatură considerabilă între zi și noapte, exact ce îi trebuie strugurelui ca să se coacă încet și să-și păstreze aciditatea. Rezultatul sunt vinuri roșii cu mai multă prospețime decât te-ai aștepta în Andaluzia, mai ales din syrah, petit verdot și tempranillo.
Denumirea e Sierras de Málaga, iar mai multe crame din jurul Rondei oferă vizită și degustare cu rezervare prealabilă. Sunt producții mici care abia ies din zonă, așa că e unul dintre acele lucruri pe care le poți gusta doar dacă ești aici.
Există și vin dulce din provincie, din moscatel și Pedro Ximénez, deși tradiția aceasta ține mai mult de Axarquía și de orașul Málaga decât de munte. În meniul oricărui restaurant serios din Ronda vor fi etichete locale: merită să întrebi.
Unde să mănânci și unde nu
Imediata apropiere a Plaza de España și a lui Puente Nuevo adună cel mai mare număr de restaurante și totodată cea mai mare presiune turistică: meniuri plastifiate cu fotografii, meniuri identice de la un local la altul și prețuri vizibil mai mari. Există excepții bune, dar e bine să te uiți înainte să te așezi.
Alternativa e la cinci minute, în cartierul Mercadillo, în jurul Plaza del Socorro și pe străzile care pleacă din ea. Acolo mănâncă oamenii care locuiesc aici, prețurile scad și bucătăria e mai cinstită.
În orașul vechi, la sud de pod, oferta e mult mai mică, dar există câteva locuri foarte bune pe străzile din jurul bisericii Santa María la Mayor, cu terase liniștite și fără forfota de pe pod.
O observație despre program: Ronda trăiește mult din excursia de o zi, așa că de la ora șapte seara orașul se golește și mai multe restaurante închid sau își reduc meniul. Cine doarme aici va găsi un oraș foarte diferit și mult mai plăcut.
Un reper pentru zona de restaurante din orașul vechi: străzile din jurul acestei piețe au o ofertă mai mică decât Mercadillo, dar câteva locuri foarte bune, cu terase liniștite și fără forfota continuă din jurul podului.
Bucătărie de munte, nu de coastă: rabo de toro gătit îndelung, sopa de tomate rondeña —care e caldă și densă, nu rece—, migas cu chorizo sau costiță și vânat în sezon, din octombrie până în februarie. E probabil cea mai castiliană gastronomie din Andaluzia și se explică prin altitudinea și clima din Serranía.
Cum recunoști un rabo de toro bun?
După fierbere. Se gătește foarte mult timp cu vin roșu, legume și condimente, până când carnea se desprinde singură de pe os. O coadă bine făcută nu trebuie tăiată: se destramă cu furculița. Dacă trebuie să apeși, i-a lipsit timpul, și asta e greșeala cea mai frecventă.
Există vin din Ronda?
Da, și e unul dintre lucrurile cel mai puțin cunoscute din zonă. Serranía are vie la altitudine, între șapte sute și o mie de metri, în denumirea Sierras de Málaga, cu crame mici care dau vinuri roșii cu mai multă prospețime decât te-ai aștepta în Andaluzia. Mai multe oferă vizită și degustare cu rezervare prealabilă.
Unde e bine să mănânci?
În cartierul Mercadillo, în jurul Plaza del Socorro și pe străzile care pleacă din ea, unde mănâncă oamenii care locuiesc aici și prețurile sunt rezonabile. Imediata apropiere a lui Puente Nuevo adună cea mai mare presiune turistică, cu meniuri repetate și prețuri mai mari, deși există și excepții bune.
Ce e sopa de tomate rondeña?
O tocăniță caldă și densă cu pâine, ardei și roșii, servită adesea cu sparanghel sau ou. N-are nicio legătură cu gazpacho sau cu salmorejo, deși numele te poate încurca: e un fel de iarnă și de munte și îl surprinde pe cel care îl comandă așteptând ceva rece.
Merită să rămâi la cină?
Destul de mult. Ronda trăiește mult din excursia de o zi, iar de la ora șapte seara orașul se golește complet. Cine doarme aici va găsi străzile liniștite, punctele de belvedere fără lume și un oraș care seamănă foarte puțin cu cel pe care îl vede vizitatorul de la prânz. Doar că mai multe restaurante își reduc meniul.
Informații practice
Felul de bazăRabo de toro gătit îndelung cu vin roșu. Bine făcut, se destramă fără cuțit.
IarnaSopa de tomate rondeña, care e caldă și densă, și migas cu chorizo sau costiță.
SezonulVânat din octombrie până în februarie: căprioară, mistreț, potârniche și iepure, aproape mereu înăbușite.
De băutVinuri din DO Sierras de Málaga, de altitudine, cu crame care se pot vizita în împrejurimi.
UndePlaza del Socorro și Mercadillo, nu imediata apropiere a podului.
ProgramDe la ora șapte orașul se golește și mai multe locuri își reduc meniul.
Pe hartă
🎧 Cu Viavoy
Plimbă-te prin Ronda și ascultă în ritmul tău
Descarcă Viavoy și plimbă-te prin Ronda offline, oricând vrei.
de la 3,99 €· plată unică
City Pass · 9,99 €3 zile, toate tururile din Ronda