Valencienii îi spun Geperudeta, „cocoșățica”, și o spun cu o tandrețe care se înțelege doar aici. Statuia patroanei Valenciei e sculptată ușor aplecată în față, și nu e un defect: tradiția spune că a fost făcută așa ca să poată fi așezată pe sicriele celor executați și ale celor părăsiți, pe care confreria îi înmormânta, astfel încât să pară că se apleacă să-i mângâie. Bazilica ce o adăpostește are un tavan pictat de Palomino care e un cer întreg.
Un spital pentru nebuni, în 1409
Originea stă într-o scenă concretă. În 1409, călugărul mercedar Joan Gilabert Jofré mergea spre catedrală când a văzut un grup de oameni aruncând cu pietre într-un bolnav psihic în mijlocul străzii. În ziua aceea a predicat despre ce văzuse, iar din predica aceea a ieșit o colectă care a fondat Hospital dels Ignoscents, Folls i Orats.
E considerat primul spital de psihiatrie din lume: o instituție creată ca să primească și să îngrijească bolnavii psihici în loc să-i închidă sau să-i abandoneze; în același secol au urmat altele la Zaragoza, Sevilla sau Valladolid. Confreria care îl administra se ocupa și de înmormântarea celor executați și a morților care n-aveau pe nimeni.
Din confreria aceasta s-a născut hramul: Fecioara Nevinovaților și a Celor Părăsiți. Statuia actuală e din secolul al XV-lea, iar bazilica ce o adăpostește s-a construit între 1652 și 1667, lipită de catedrală printr-un pasaj suspendat.
Cerul lui Palomino
Interiorul e un oval baroc acoperit de o mare cupolă pe care Antonio Palomino a pictat-o în frescă la începutul secolului al XVIII-lea, cu Fecioara înconjurată de sfinți valencieni și o perspectivă care deschide tavanul în sus. E unul dintre vârfurile picturii murale baroce din Spania și a stat decenii înnegrită până la restaurare.
În spatele altarului urci în camarín, încăperea mică din care o vezi pe Fecioară de aproape, și din spate. E o experiență foarte aparte: intri pe o scară laterală, treci la câțiva metri de statuie și ieși pe partea cealaltă. Oamenii urcă în tăcere.
Museo Mariano, în același ansamblu, păstrează mantiile, bijuteriile și ofrandele votive adunate în secole. Iar pe fațada exterioară, spre piață, e o pictură murală modernă din ceramică pe care orașul o reînnoiește și care e aproape mereu înconjurată de flori proaspete lăsate de localnici.
De neratat
Geperudeta
Aplecată intenționat ca să-i mângâie pe cei executați, de pe sicriul lor. De aici porecla afectuoasă.
Primul spital de psihiatrie din lume
Fondat în 1409 după ce un bolnav psihic a fost lovit cu pietre pe stradă. Zaragoza (1425) și Sevilla (1436) au venit după.
Cupola lui Palomino
Un cer în frescă peste un oval baroc, un vârf al picturii murale spaniole.
Camarín
Urci prin spatele altarului și treci la câțiva metri de statuie. Oamenii o fac în tăcere.
Cum se încadrează în vizita ta la Valencia
Bazilica domină Plaza de la Virgen lângă catedrală, cu care comunică printr-un pasaj suspendat deasupra străzii. Piața e centrul simbolic al Valenciei și una dintre cele mai plăcute pentru a te așeza, cu fântâna Turia și cele opt figuri ale ei care reprezintă canalele de irigație din huerta.
Ziua cea mare e Traslado, a doua duminică din mai: statuia iese din bazilică și e dusă la catedrală trecând pe deasupra mulțimii, din mână în mână, fără tron și fără targă. E una dintre cele mai impresionante scene colective din Spania și nu seamănă cu nicio procesiune obișnuită.
Iar la Fallas, în martie, piața aceasta e scena pentru Ofrenda: două zile întregi de comisii falleras defilând cu buchete de flori care sunt prinse pe o structură uriașă ca să compună mantia Fecioarei. Dacă vii în perioada aceea, e de văzut chiar dacă Fallas nu te interesează.
Întrebări frecvente
De ce „de los Desamparados”?
Pentru că s-a născut pentru cei mai singuri dintre toți. În 1409, un călugăr, părintele Jofré, a văzut în plină stradă cum era lovit cu pietre un nebun și i s-a frânt sufletul. A predicat, iar din acea predică a ieșit primul spital pentru bolnavi mintali din lume, chiar aici, în Valencia. Confreria care îi îngrijea, pe ei și pe cei abandonați, a luat-o drept ocrotitoare pe această Fecioară. De aceea e Fecioara „celor părăsiți”: mama celor care nu mai aveau pe nimeni pe lume.
Care e cea mai mare zi a ei din an?
Traslado, a doua duminică din mai, și e unul dintre lucrurile care îți fac pielea de găină chiar dacă nu ești deloc credincios. O scot pe „Mareta” din bazilică ca s-o ducă la catedrală, dar nu pe un tron: o trec pe deasupra mulțimii, din mână în mână, pe sus, în timp ce mii de oameni își întind brațele doar ca s-o atingă o secundă. Din balcoane plouă cu petale. E iubirea curată a unui popor întreg pentru Fecioara lui.
