O mare cutie de sticlă și beton care lasă lumina să intre din plin, inaugurată în iulie 2010 și proiectată de Juan Navarro Baldeweg. Iar ce păstrează înăuntru nu are niciun alt muzeu din lume: fosilele originale de la Atapuerca, lanțul de dealuri aflat la zece kilometri spre est.
Cei mai vechi europeni pe care îi cunoaștem
În Gran Dolina a apărut Homo antecessor, vechi de aproape un milion de ani: cei mai vechi europeni pe care îi cunoaștem. Această descoperire a obligat la rescrierea manualelor despre când și cum au ajuns oamenii în Europa.
Iar într-un puț de paisprezece metri numit Sima de los Huesos au fost recuperate aproape șapte mii de resturi umane vechi de circa 430.000 de ani: cea mai mare acumulare de fosile umane de pe planetă, fără termen de comparație în niciun alt sit.
De acolo provine Miguelón, cel mai complet craniu din registrul fosil mondial, botezat așa în 1992 în onoarea ciclistului Miguel Induráin, care în acel an domina Turul Franței. Este piesa-vedetă a muzeului și una dintre cele mai reproduse în manualele din întreaga lume.
Siturile au fost descoperite din pură întâmplare și datorită trenului: la sfârșitul secolului al XIX-lea, o companie minieră engleză a deschis cu târnăcopul și cu dinamită o mare tranșee prin munte pentru o cale ferată. Linia a funcționat doar câțiva ani, dar tăietura a scos la iveală peșterile.
Excalibur, prima ofrandă funerară
Detaliul care îți face pielea de găină este acesta: printre miile de oase din Sima a apărut o singură unealtă, un biface din cuarțit roșu căruia i se spune Excalibur.
Este un obiect foarte frumos și vizibil diferit de restul materialului din sit, iar mulți cercetători îl interpretează ca pe ceva pus acolo intenționat: poate prima ofrandă funerară din istoria omenirii.
Dacă această interpretare e corectă, înseamnă că acum 430.000 de ani exista deja un comportament simbolic în fața morții. Schimbă complet ideea despre cine au fost cei mai îndepărtați strămoși ai noștri și este motivul pentru care acest muzeu contează mult dincolo de Burgos.
Dealurile de la Atapuerca au fost declarate Patrimoniu al Umanității în anul 2000. Săpăturile serioase au început în 1978, sub conducerea paleontologului Emiliano Aguirre, și nu s-au oprit în nicio vară: fiecare campanie scoate la iveală ceva nou.
De neratat
Fosilele originale de la Atapuerca
Inaugurat în iulie 2010, cu un proiect de Juan Navarro Baldeweg gândit pentru lumină.
Homo antecessor
Vechi de aproape un milion de ani, în Gran Dolina: cei mai vechi europeni pe care îi cunoaștem.
Șapte mii de resturi în Sima de los Huesos
Cea mai mare acumulare de fosile umane de pe planetă, veche de circa 430.000 de ani.
Excalibur
Un biface din cuarțit roșu, singura unealtă din Sima. Poate prima ofrandă funerară.
Cum se încadrează în vizita ta la Burgos
Se află lângă râul Arlanzón, pe malul opus centrului istoric, la zece minute de mers pe jos de catedrală, traversând podul.
Vizita durează două ore bune, sau mai mult dacă mergi cu copii: abordarea e foarte didactică și funcționează bine la orice vârstă. Intrarea e cu plată, la un preț rezonabil.
Muzeul este doar vârful aisbergului unui complex mai mare: alături se află Fórum Evolución, centru de congrese și auditoriu, iar în apropiere CENIEH, centrul național unde oamenii de știință studiază și datează fosilele. Iar siturile înseși se vizitează la zece kilometri distanță, cu rezervare prealabilă.
Întrebări frecvente
Cum au fost descoperite siturile de la Atapuerca?
Din pură întâmplare și datorită trenului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, o companie minieră engleză a deschis cu târnăcopul și cu dinamita o tranșee mare în munte pentru o cale ferată care urma să scoată cărbune și fier din Sierra de la Demanda. Linia aceea a funcționat doar câțiva ani, dar tăietura a lăsat la vedere măruntaiele peșterilor și sedimentele lor pline de fosile. Fără acea tranșee a căii ferate, poate că nici acum n-am ști că aici au trăit primii europeni.
E adevărat că Atapuerca este Patrimoniu al Umanității?
Da, UNESCO a declarat munții Atapuerca Patrimoniu al Umanității în anul 2000. Săpăturile serioase au început în 1978, sub conducerea paleontologului Emiliano Aguirre, și de atunci nu s-au oprit nicio vară: fiecare campanie scoate la lumină ceva nou. De aceea nouă, celor din Burgos, ni se umflă pieptul de mândrie: avem la doi pași unul dintre cele mai importante situri din lume pentru a înțelege de unde venim.
Clădirea aceasta este doar muzeul?
Este doar vârful aisbergului. Muzeul face parte dintr-un complex mai mare gândit în jurul Atapuercăi: alături ai Fórum Evolución, un mare palat de congrese și auditoriu, iar foarte aproape CENIEH, centrul național unde oamenii de știință studiază, datează și conservă cu adevărat fosilele. Altfel spus, nu e doar o sală de expoziție, e un întreg mic oraș dedicat cercetării originilor noastre. Mi se pare frumos că Burgos a luat lucrul acesta atât de în serios.
